Productia de film de animatie din Romania se afla in mainile creatorilor independenti, in absenta unor studiouri mari care sa le coordoneze activitatea sau a unei scoli care sa ii pregateasca pe cei din acest domeniu.
Majoritatea animatorilor din Romania isi realizeaza scurtmetrajele de animatie acasa, cu forte proprii. Sunt foarte putini animatori care creeaza in studiouri de profil.
In ultimii 20 de ani, Romania nu a reusit sa produca filme de animatie 100% romanesti. Zeci de tineri animatori romani au fost nevoiti sa plece din tara pentru a lucra in strainatate la diverse studiouri de animatie. In prezent, ne mandrim doar cu animatia generatiei Gopo si cu scurtmetrajele de animatie realizate de tinerii animatori romani.
Romania participa la competitile internationale doar cu cateva scurtmetraje de animatie: "Ariadne Fonala/ Ariadne's Thread/ Firul Ariadnei" (Romania, Ungaria, 2009, realizat de Bertoti Attila), "My Friend is a Cloud" (Anton Octavian) si "White Noise/ Zgomot Alb" (Marius Pandele). Toate trei scurtmetraje nu au primit niciun leu de la CNC sau Ministerul Culturii.
Filmul lui Bertoti Attila a obtinut premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul de Film de Animatie Kecskemét (Ungaria, 2009).
Conform informatiilor oferite de Asociatia filmului de animatie din cadrul UCIN-ului (Uniunii Cineastilor din Romania), in Romania sunt 69 de animatori, dintre care doar 25 sunt activi.
Website-ul www.animationmagazine.eu a realizat o baza de date cu toti animatorii si regizorii de animatie din Romania. Sunt peste 160 de animatori care lucreaza in industria publicitatii, domeniul jocurilor video, televiziune si in cinematografie.
In ultimii 21 de ani s-au realizat 13 filme de animatie cu bani publici (prin intermediul CNC-ului, Animafilm, Ministerul Culturii).
Este vorba despre:
Scurtmetrajul Kyx (regizat de Mihai Surubaru)
Scurtmetrajul Week-end (regizat de Mihai Surubaru)
Scurtmetrajul Un altfel de Love Story (regizat de Despina Buneci)
Lungmetrajul O scurta poveste (FAV Studio, Abis Studio, 2007, regizat de Radu Igazsag)
Lungmetrajul Piccolo si Saxo (Dacodac, 2006)
Lungmetrajul Jasper (Dacodac, 2008,)
Scurtmetrajul Don Juan (regizat de Ion Truica)
Scurtmetrajul Floarea si glontul (regizat de Ion Truica)
Scurtmetrajul Umbra (regizat de Ion Truica)
Scurtmetrajul Zvonita durerii (regizat de Ion Truica)
Scurtmetrajul Boborul (regizat de Radu Igazsag)
Mediu metraj Dumbrava minunata (regizat de Tatiana Apahidean)
Mediu metraj O zi din viata lui Ionescu (regizat de Mihai Surubaru)
In prezent sunt in lucru doua lungmetraje de animatie. Este vorba despre filmul de animatie Crulic (co productie romano poloneza) regizat de Anca Damian. Polish Film Institute a acceptat sa finanteze proiectul cu 50.000 de euro, iar Fondul Regional din Cracovia plateste 10.000 de euro. Ministerul de Externe a Romaniei ofera 50.000 de euro pentru finalizarea lungmetrajului de animatie. Al doilea film este o productie 3D - Harap Alb, realizat la MediaPro Magic. Filmul este regizat de Stefan Buzea si este finantat de CNC cu suma de 760.000 RON.
Conform datelor de la CNC, exista proiecte de animatie care au primit finantare, dar nu s-au concretizat, precum proiectele: Cenozaurii (Artis Film, 2007, Radu Dinulescu - credit alocat de la CNC 395.000), Homo manipulatos (Yakosha Film, 2008, Dragos Iuga - credit alocat de la CNC 40.000), Piticu si podoabele imparatului (Imagina Studio, Tatiana Apahideanu si Manuela Hodor, 2008 - credit alocat de la CNC 600.000), Intoarcerea Solomonarilor - coprod. (Imagina Studio, Tatiana Apahideanu, Daiana Prundurel si Stanley Duchetean, 2008 - credit alocat de la CNC 560.000), Luci Soare Luci - lungmetraj de animatie (Pratech Production, 2008, Constantin Paun - credit alocat de la CNC 13.800) si Alba-Neagra (IF Profit, 2007, Sergiu Baiesu - credit alocat de la CNC 83.000).
Niciun film de animatie finantat de CNC nu a fost premiat la festivalurile de film din tara si strainatate.
Va reamintesc ca studioul Animafilm, declarat in colaps financiar in 2006, a fost preluat de AVAS, in scopul privatizarii. Este o societate pe actiuni, cu capital majoritar de stat (70%).
Societatea a fost trecuta la inceputul lunii mai 2006, din patrimoniul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) in cel al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in scopul de a fi privatizate.
In prezent, Animafilm a revenit la Ministerul Culturii. Este un paradox al societatii romanesti. Suntem singura tara din Uniunea Europeana care avem studiou de stat de animatie. De asemenea, suntem singurii in UE care nu am produs niciun lung metraj de animatie 100% autohton. In 2009 cheltuielile pentru personalul studioului cinematografic de stat erau in valoare totala de 127,130 mii lei.
In concluzie: Animafilm nu produce nimic, dar primeste bani de la stat.
Revenind la animatia romaneasca contemporana, cele mai multe scurtmetraje de animatie sunt realizate in vestul tarii. Conform asociatiei Metrion Oradea, aproximativ 50 de tineri animatori de nationalitate maghiara realizeaza in fiecare an scurtmetraje. In Transilvania sunt cateva institutii de invatamant de stat si privat care instruiesc tinerii in tainele animatiei.
Daca ne uitam in competitia nationala din cadrul festivalului Anim’est, o sa observam ca sunt multe scurtmetraje realizate de studentii Universitatii Partium din Oradea si Universitatii Sapientia din Cluj.
Este adevarat ca exista si alte institutii de invatamant care ofera cursuri de animatie, precum liceul de arte plastice din Timisoara, liceul Nicolae Tonitza din Bucuresti si UNATC, dar nu sunt active precum cele doua institutii de invatamant superior din Transilvania.
In fiecare an o grupa de 12 elevi se specializeaza in animatie la liceul Nicolae Tonitza din Bucuresti. La sfarsitul clasei a XII a, acestia realizeaza un filmulet de 1-3 minute. La liceul bucurestean sunt doar 5 ore pe saptamana dintr-un total de circa 30 de ore formate din materiale de cultura generala, studiul culorii, studiul desenuli, studiul compozitiei si istoria artei.
Revenind la statistici, pot spune cu mandrie ca 20 de animatori romani au lucrat in studiourile de animatie din Ungaria. Acestia au lucrat la mai multe productii in special englezesti: Percy, Kipper, Angelina balerina, Sheep, Bossom palls, Mr Bean; frantuzesti: Povesti din cimitir, Jules Verne- O calatorie spre centrul pamantului, suedeze: Pettson and Findus, Captain Sabertooth, dar si citeva productii autohtone - maghiare: Sicc in tara povestilor, Paianjenul de apa, paianjen minunat, Europa, Povesti maghiare, Dogs life.
Sa nu uitam ca avem animatori si regizori de animatie foarte buni in occident. Ma gandesc la regizorul danez de origine romana Mihail Badica. Foarte putini oameni stiu ca Badica a fost primul animator de papusi profesionist din Danemarca. In perioada 1969 - 1985 a realizat filme de animatie la studioul cinematografic Animafilm Romania. Din pacate, tinerii romani stiu foarte putin despre filmele sale. Cand stau de vorba cu tinerii animatori din Romania, acestia imi spun ca au aflat ca Badica este pionierul stop-motion-ului romanesc. Domnia sa s-a aplecat cu cea mai mare atentie asupra secretelor animatiei reusind sa o supuna, transformand creatiile sale in forme vii pline de sentimente si sensuri. Nordicii au fost cuceriti de farmecul creator a acestui regizor si profesor de animatie. In prezent, Mihail Badica regizeaza un film de lungmetraj dupa povestea Fetita cu chibrituri.
Ionel Luca este alt animator roman care a reusit in strainatate. A inceput sa lucreze ca animator in 1975 la Animafilm. Din 1979 a lucrat ca animtor independent in Elvetia, Italia, Luxemburg si Franta. De 5 ani preda animatia in cadrul unei scoli private din Lausanne.
Si in Spania avem un animator roman. Este vorba despre Bujor Stefanescu. Acesta a lucrat zece ani la studioul Animafilm Romania, contribuind la dezvoltarea filmului romanesc de animatie. Din 1982 lucreaza in Spania ca animator pentru multe studiouri: Walt Disney,Hanna-Barbera,Cosgrove-Hall,M.S.Films,France Animation,Alfonso Production, etc.
De curand s-a intors si animatorul Valentin Eliseu din Germania. Valentin Eliseu are o cariera de peste 30 de ani in cinematografie. A participat la realizarea filmelor de animatie clasica (2D) de scurtmetraj si lungmetraj. A fost director de animatie si reprezentant al casei de productie germane Papa-Lowe Filmproduktion GmbH din Munchen. Acum pregateste un curs de animatie clasica 2D pentru tinerii romani.
Dezbatere despre filmul romanesc de animatie - Anim'est 2010
O asemanare exista insa, intre animatiile daneza si romana: "In Danemarca, ca si in Romania, cine are spiritul de initiativa, talentul, elocinta, sarmul, rabdarea, curajul, obraznicia, siretenia, la nevoie si rudele si relatiile necesare, stie sa se vanda si mai are si mare, mare noroc, face film. Cine nu, nu", a afirmat regizorul Mihail Badica. Acesta a mai adaugat ca "Cel mai serios lucru care se face in Romania, vizavi de animatie, este festivalul de film de la Bucuresti, Anim’est si acest site de animatie - animationmagazine.eu". Insa e bizar, spune el, pentru ca aici intai a aparut festivalul si apoi animatia. Desi s-a declarat placut impresionat ca in Romania se fac filme de animatie de autor, Badica a remarcat si calitatea mai buna a lucrarilor celor din alte tari care participa anual la festival, pe care le-a descris ca pe o palma data romanilor. Ca si animatorii ce au fost scoliti la Animafilm, si tinerii animatori de astazi vin spre animatie cu specializari si talente diferite. Chiar daca realizarea unui film de autor este laudabila, spune Badica, ea nu ar trebui sa tradeze cu precadere o anumita forma de expresie artistica (desenul, pictura). "Animatia exprima lucruri, prin felul acesta magic, de neconfundat cu toate celelalte forme de expresie", a mai adaugat el.
"Politicul nu are nevoie de animatie si orice activitate este in vizorul ei atata timp cat aduce bani"
La rândul sau, Virgil Toader, prezent la dezbatere a fost de parere ca "va fi foarte greu sa fim competitivi si sa avem o industrie inainte de a avea o scoala, inainte de a avea un interes din partea producatorilor de film, care misca in general industria, si acestia vin din randul televiziunilor, al caselor mari de publicitate, al creatorilor de film in general, al institutelor de invatamant de profil. Atata timp cat acestea nu exista, vom ramâne la nivel de amatori in aceasta industrie".
Virgil Toader si-a exprimat admiratia fata de colegii sai tineri din Spania, unde a lucrat 8 ani, care, pentru a ajunge la un nivel de fotograme acceptate de producator, stateau ore in sir peste program. Aveau nevoie de un demo reel, un fel de portofoliu al artistului, fara de care "nu existi" in aceasta industrie, si erau dispusi sa munceasca din greu pentru asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu