Scurtmetraj de animatie: “12 Drawings a Day” by Denis Chapon

The Lorax - Trailer nou

VIDEO: “Chico and Rita” - filmul de animatie european a anului 2011

Academia Europeana de Film si-a ales ieri cistigatorii celei de-a 24-a editii, distinctia Filmul Anului mergind catre Melancholia, film regizat de Lars von Trier. Pelicula, ce a dominat nominalizarile acestei editii, fiind selectata la opt categorii, a mai fost rasplatita pentru imagine si scenografie.

Efectele speciale din film sunt realizate de renumitul studiou de animatie Platige Image din Polonia. Mai multe detalii aici.



Filmul de animatie “Chico and Rita”, nascut din colaborarea dintre regizorul Fernando Trueba, laureat al Premiului Oscar, si artistul plastic Javier Mariscal, a fost desemnat animatia europeana a anului.



Personajele principale, pianistul Chico si cantareata Rita, isi traiesc povestea de dragoste in Havana si in New York, in anii '40.

Pelicula cinematografica, desi emotionanta si nostalgica, reuseste sa te binedispuna, prin muzica atragatoare si animatia “vibranta”.

Cea mai mare parte din coloana sonora a filmului a fost compusa de legendarul cantaret de jazz Bebo Valdés, dar in film mai pot fi auzite piese semnate de nume mari ca Dizzie Gillespie, Thelonious Monk sau Cole Porter.

Regizorul spaniol Fernando Trueba a castigat Premiul Oscar in 1993, la categoria dedicata celui mai bun film strain, cu Belle Époque.

Javier Mariscal este considerat unul dintre cei mai importanti artisti plastici ai momentului in Spania. In 1999, a castigat Premiul National pentru Design acordat de Departamentul Spaniol de Industrie.

Sper ca acest film de animatie spaniol sa ajunga pe marile ecrane din Romania.

Interviu cu Alexandru Ciubotariu/ Pisica Patrata, creatorul Muzeului Benzii Desenate

Am avut onoarea sa-l cunosc pe Alexandru Ciubotariu/ Pisica Patrata, creatorul Muzeului Benzii Desenate, inaugurat in luna iunie a.c. la Muzeul National de Arta Contemporana. Artistul s-a nascut la Calarasi in 1979. Debuteaza la 15 ani si publica desene in peste 60 de ziare si reviste. Realizeaza ilustratie de carte si albume de bd. In 2010 a publicat primul album de street art din Romania. De asemenea, artistul a publicat Istoria Benzii Desenate Romanesti, impreuna cu Dodo Nita.

Foto: Alexandru Ciubotariu mi-a acordat un autograf

In prezent, Alexandru lucreaza la proiectul lui Matei Branea, scurtmetrajul de animatie The Cosmic Tomato/ Cosmos dus-intors. Nu este pt prima oara cind colaboreaza cu Matei. In urma cu citiva ani, Alexandru a colaborat cu Matei la realizarea serialului Planeta Moldova seria 2 pt TVR 2. Iar in luna septembrie a.c. a avut o expozitie impreuna cu acesta, la galeria H'art.

Daniel Todoran-Rares: Vb despre tine. De ce ti se spune Pisica Patrata? Intr-un interviu spuneai ca iti place mult sa pictezi. Ce iti place sa pictezi? Cind ai pictat prima oara? Ce ai pictat atunci? :)

Alexandru Ciubotariu: Pisica patrata este un personaj creat de mine pentru lucrarile din strada/ spatiul public/ street-art. Asa le-am semnat. Ma ascundeam cumva in spatele acestui pseudonim. Ma simteam foarte liber cand semnam Pisica Patrata. Apoi am fost cunoscut mai mult dupa acest nume, unii abordandu-ma chiar cu domnul Pisica Patrata.

Imi place foarte mult sa pictez. Cel mai mult. Din pacate nu prea am ocazia sa o fac asa de des cum mi-as dori. Preocuparile mele in pictura sunt similare cu cele din ilustratie sau alte medii in care ma exprim. Ele sunt legate de cautarile mele legate de diferite personaje care imi bantuie imaginatia. Desenez si pictez de cand ma stiu; si nu mai stiu ce am desenat si pictat.

Daniel Todoran-Rares: Care este pictorul tau preferat? Ce ai vrea sa pictezi in urmatoarea perioada?

Alexandru Ciubotariu: Nu cred ca am un pictor preferat, imi plac mai multi pictori, ilustratori, designeri. Imi plac mai multe picturi, ilustratii si produse vizuale. Nu imi place un pictor anume sau stil anume. Imi place sa vad cat mai multe lucruri de la pictura sau gravura renascentista pana la arta egipteana sau character design pentru animatie si jocuri sau webdesign.

De pictat o sa pictez tot ce ziceam mai devreme - franturi din imaginatia mea - adica diferite personaje care abia asteapta sa iasa la lumina. Si am si ceva planuri de a mai face ceva in spatiul public, ceva supradimensionat, dar vom vedea...

Daniel Todoran-Rares: Revenind la o declaratie a ta din presa, spuneai ca ilustratia, grafica mica te defineste cel mai bine. Vb mai mult despre acest lucru.

Alexandru Ciubotariu: In aceasta zona am inceput sa ma exprim si mi-a ramas foarte draga mai ales ca o pot asocia cu marea mea dragoste - banda desenata. Depinde mult si de "imprejurimi", uneori imi este la indemana sa ma exprim prin grafica mica, prin pictura, creatii digitael sau pe peretii unor case. Pentru mine conteaza mai putin suportul.

Daniel Todoran-Rares: Cind ai inceput sa iubesti bd-urile?

Alexandru Ciubotariu: Iubesc bd-urile de mult timp. Aparitia a unor Pif-uri in casa mea a insemnat foarte mult pt mine. Un alt moment important a fost Salonul International al Benzii Desenate BD de la Constanta unde am participat si am castigat o mentiune, dar si unde am vazut un pic din munca, din spatele acestei minunate arte. Am intalnit autori, am vazut planse originale, albume fantastice, ateliere si expozitii extraordinare. A fost momnetul cand am pus banda desenata pe primul loc in topul preferintelor mele artistice.

Daniel Todoran-Rares: Ai copilarit cu Pif-uri, Rahan-uri si alte reviste de bd?

Alexandru Ciubotariu: Pif-urile aduse de mama mea de la anticariat le-am lecturat cu multa placere.

Am avut si cateva Rahanuri, niste Donal Duck in germana si Mozaik. Apoi Soimii Patriei, Luminita, Cutezatorii si urmasii acestora de dupa '89.

In '90 mi-am facut singur o revista de la zero - Testoasele Ninja - care avea banda desenata, posta redactiei, jocuri, poster si tot ce trebuie.

Daniel Todoran-Rares: Ce parere ai despre bd-ul romanesc contemporan? De curind ai finalizat cel mai important proiect al bd-ului mioritic. Ma refer la Muzeul Benzii Desenate. Ce a insemnat pt tine acest proiect? Citi oameni au vizitat acest muzeu? Crezi ca Romania este pregatita pt astfel de institutie, un muzeu al ilustratiei, benzii desenate si a desenelor animate?

Alexandru Ciubotariu: Fiind implicat in comunitatea bd am realizat ca este extrem de important acest eveniment. Vad tot ce apare in acest domeniu si ma implic in organizarea evenimentelor pt aceasta arta.

Cunosc multi autori din lumea bd-ului.

Imi place ce se intampla in acest domeniu.

Muzeul Benzii Desenate a fost un proiect de artist venit oarecum normal ca uramare a impactului pe care l-a avut aparitia cartii Istoria Benzii Desenate Romanesti, scrisa impreuna cu Dodo Nita. Pentru mine a fost unul din cele mai importante proiecte pe care le-am facut vreodata atat prin prisma partenerilor implicati (Centrul Benzii Desenate Bruxelles, ICR, MNAC, institute culturale bucurestene) cat si ca impact. Cred ca a fost vizitat de peste 5000 de oameni in cele 4 luni de existenta (nu avem o evidenta clara, dar asta este evaluarea noastra). Mi-am dorit sa arat ce se poate face cu aceasta latura artistica prea mult ignorata. Mi-am dorit ca bd-ul sa existe, sa-l scot din underground.

Mi-am dorit apropierea domeniilor inrudite cu bd-ul - caricatura, filmul de animatie, ilustratia de carte. Domenii care au o istorie si care au produs valori si mici capodopere si care sunt total ignorate de "mainstreemul artistic". E pacat ca astfel de lucruri sa se piarda, sa fie uitate.

Dupa toata aceasta aventura de 4 luni in care am avut foarte multe evenimente si in care am facut cat s-a putut de mult, pot spune ca un asemenea centru isi are locul sau pe piata culturala bucuresteana. Desigur pana la infiintarea unui astfel de spatiu cultural permanent, o sa mai treaca ceva timp. Totusi cu aceasta titulatura de Muzeul Benzii Desenate vom mai organiza evenimente si expozitii.

Daniel Todoran-Rares: De ce crezi ca presa romaneasca nu acorda mai multa atentie pt bd si animatie? De ce nu vedem pagini de bd in ziarele nationale?

Alexandru Ciubotariu: Sunt cateva aparitii dar prea putine. Lipsa unor propuneri coerente, lipsa de scenarii bune par a fi la prima vedere motivele. Probabil sunt si altele dar sunt convins ca in scurt timp vor fi mai prezente.

Daniel Todoran-Rares: Cartea ilustrata are succes in Romania?

Alexandru Ciubotariu: Succes e un cuvant mare. Desigur ilustratia de carte pare un pic avantajata in comparatie cu banda desenata. Atat ca aparitii cat si ca perceptie generala.

Daniel Todoran-Rares: Imi spuneai ca ai avut multe feedback-uri cu Istoria Benzii Desenate Romanesti. Ce spun oamenii? :) O sa apara o editie noua a cartii? Cind vom revedea cartea ta in librarii?

Alexandru Ciubotariu: Intr-adevar sunt multe feedback-uri. A fost o lucrare care s-a bucurat de o primire buna atat in comunitate cat si la publicul larg. A adus in constiinta multor oameni ca acest gen artistic exista. Tot ce am facut impreuna cu Dodo Nita am facut cu foarte multa pasiune si pentru ca noi chiar credem in acesta arta. Ne-am asumat acest lucru si ne-am dorit chiar sa functioneze ca un magnet pentru cei care au informatii si le pot impartasi pentru ca urmatoarea editie sa fie si mai completa. Am avut astfel de reactii/ completari si chiar si noi am descoperit lucruri care ne scapasera. Sunt lucruri mici totusi. Iar faptul ca am scos cartea aceasta sau am facut expozitia cu acelasi nume nu inseamna ca ne-am oprit. Munca noastra de cercetare si arhivare continua pentru ca ea este izvorata din pasiune extrema. Chiar cu aparitia cartii, a expozitie, a muzeului a rascolit un pic lumea aceasta si am scos la iveala lucruri importante care poate altfel ar fi fost uitate pentru totdeauna. Vorbesc aici de multe documente dar poate cea mai importanta (re)descoperire este cartea care nu a fost niciodata publicata, colaborarea dintre Sandu Florea si Nichita Stanescu.

Daniel Todoran-Rares: Pregatesti o carte noua?

Alexandru Ciubotariu: Pregatim mai multe chestii dar probabil cea care va apare prima va fi o carte din seria monografiilor.

Daniel Todoran-Rares: Te implici si in proiectul Salonul European de Banda Desenata? Ce poti sa-mi spui despre acest eveniment cultural?

Alexandru Ciubotariu: Da. Am fost implicat de la prima editie, cand mi s-a propus sa fiu curatorul expozitiilor. Eu am devenit un fel de coordonator dar si curator pentru partea romanesca.

Salonul European de Banda Desenata este un eveniment important in peisajul cultural bucurestean de care este clar ca era nevoie. Oferta extrem de diversificata satisface gusturi din cele mai diferite si pasionatii pot intalni autori, au parte de lansari de carti si reviste bd, de doua librari cu oferta bd, expozitii (anul acesta 16 la numar), conferinte, ateliere si proiectii.

Daniel Todoran-Rares: Nu te cunosc de mult timp, dar am observat ca muncesti mult. De fiecare data cind te sun, imi spui ca pregatesti o expozitie, o ilustratie, sau altceva. Acum esti la Bucuresti, maine la Paris, New York, Madrid, etc. Te-ai obisnuit cu acest ritm?

Alexandru Ciubotariu: Cred ca da. Imi place enorm ce fac si am avut marele noroc sa fac ce imi place si atunci nu mai simti oboseala. Cel mai mult insa imi place sa stau si sa lucrez, asta ar trebui sa fie indeletnicirea mea primara dar mai fac multe alte chestii pe langa. Toate aceste experiente insa ma imbogatesc si ca artist si ca om.

Daniel Todoran-Rares: Poti spune ca esti un artist de succes? Ce inseamna succesul pt tine?

Alexandru Ciubotariu: Mda... interesant. Nu stiu ce sa spun.

Daniel Todoran-Rares: Ce ai vrea sa faci si crezi ca nu ai timp, resurse, etc.?

Alexandru Ciubotariu: Cam ce mi-am propus am facut. Am avut noroc. Mi-ar place sa pictez mai mult dar nu am timp...

Daniel Todoran-Rares: Am aflat ca o sa colaborezi cu Matei Branea pt un film de animatie. Este pt prima oara cind o sa-ti vezi numele pe un generic de film de animatie? Ce ai de facut in proiectul lui Branea?

Alexandru Ciubotariu: Animatia este un domeniu pe care vroiam sa-l abordez de foarte mult timp. Am lucrat la Planeta Moldova seria 2 pt TVR 2. A fost extraordinar chiar daca nu am facut animatie in adevaratul sens al cuvantului (nici nu aveam cum) dar am fost pe genericul unui serial animat. La noul proiect regizat de Branea voi face probabil character design, decoruri...

Daniel Todoran-Rares: Apropo, ce filme de animatie iti plac?

Alexandru Ciubotariu: Imi plac 2D-urile, manga, productile europene si americane. De asemenea, imi plac si cateva productii japoneze si cateva Pixar-uri. Probabil acestea ramin in topul meu pe veci.

Daniel Todoran-Rares: Iubitorii de arta unde te pot (re)vedea?

Alexandru Ciubotariu: In perioada urmatoare nu prea am prevazut prea multe dar ma pot gasi pe undergroundbd.blogspot.com. Pe blogul meu postez tot ce urmeaza sa fac.

VIDEO Cronica de film: Jurnalul unui iubitor de rom/ The Rum Diary

Jurnalul unui iubitor de rom/ The Rum Diary prezinta povestea unui jurnalist american care ajunge sa lucreze la un ziar prost din Port Rico. Johnny Depp interpreteaza rolul ziaristului american. Filmul este ecranizarea romanului lui Hunter S. Thompson.

Acest film imi aduce aminte de inceputurile carierei mele de jurnalist :) Revenind la film, Jurnalul unui iubitor de rom scoate in evidenta partea mai putin frumoasa din viata jurnalistului.



www.rumdiarythemovie.com

Nu are bani, nu are locuinta, nu poate sa publice un reportaj adevarat... Dar cade ispitei alcoolului, se incurca cu o femeie frumoasa, dar logodita si intra in complicatiile tesute de un afacerist dubios.

Mai jos aveti un text interesant din caietul de presa a filmului:

Proaspăt lăsat la vatră din Forţele Aeriene, şi după o slujbă temporară la „Time Magazine”, viitorul jurnalist „Gonzo” Hunter S. Thompson se mută la San Juan în Porto Rico, în 1960, unde lucrează pentru scurt timp la ceea ce va deveni apoi revista sportivă „El Sportivo”, după care încearcă fără succes să-şi găsească o slujbă la „San Juan Star”. Oamenii pe care i-a cunoscut şi experienţele trăite acolo l-au inspirat să scrie „The Rum Diary”, care a rămas nepublicat timp de cîteva decenii. În anii ’90, Johnny Depp, prieten apropiat al lui Thompson, a descoperit din întîmplare manuscrisul romanului într-o vizită la Thompson, la casa lui de la Woody Creek. Chiar în acea noapte, cei doi au decis să publice romanul şi să-l adapteze pentru marele ecran. Bruce Robinson, regizorul filmului Withnail & I se retrăsese din activitate, dar a fost convins să revină pentru scrie scenariul şi a face regia filmului. Abordarea romanului au făcut-o, astfel, cu dragoste, ca un tribut adus lui Thompson.

Concurs:

Distribuitorul Ro Image ofera 2 invitatii duble pt filmul Jurnalul unui iubitor de rom/ The Rum Diary. Cei interesati imi pot scrie in subsolul aceste postari.

Update: Cistigatorii concursului sunt Denisa si Ion Daniel

LIVE europeanfilmawards.eu

Pt Oscarurile europene sunt nominalizate 3 filme de animatie:
"Le chat du rabin" de Antoine Delesvaux & Joann Sfar (Franta)
"Une vie de chat" de Jean-Loup Felicioli & Alain Gagnol (Franta-Belgia)
"Chico & Rita" de Tono Errando, Javier Mariscal & Fernando Trueba (Spania).

Banuiesc cu filmul de animatie spaniol "Chico & Rita" va cistiga.

In acest moment site-ul www.europeanfilmawards.eu transmite in direct ceremoniile de decernare a premiilor European Film Awards.

Update: Am avut dreptate. Spaniolii au cistigat :) "Chico & Rita" este cel mai bun film de animatie european.

Desen cu Alba ca Zapada si cei sapte pitici realizat in 1952 a fost scos la licitatie

Un desen reusit din anul 1952 infatisand-o pe Alba ca Zapada si cei sapte pitici, opera a desenatoarei Gyo Fujikawa, va fi scoasa la licitatie saptamana viitoare la Illustration House, New York. Valoarea desenului este estimata la 5000-7000 de dolari.

via cartoonbrew.com

Scurtmetraj de animatie: “Orbis Park” by Andrew Kaiko

andrewkaiko.com

VIDEO: Animatia - a saptea arta bis. Romania de la Gopo la Crulic

Joi, 1 decembrie a aparut rubrica mea, Animatia: a saptea arta bis la Observator cultural. Mai jos aveti textul integral:

Animația e o rudă mai ludică a artei cinematografice. Locul animației este printre celelalte arte, de aceea este firesc să se vorbească despre ea în media. Îmi doresc ca această artă să fie vizibilă în societatea românească, tinerii să aleagă meseria de animator, să studieze, să se perfecționeze și să profeseze în țară, iar rezultatul muncii lor – animațiile – să fie promovate în presă.

Această rubrică suplinește o lipsă de care, poate, nici n-am fost conștienți pînă cînd au apărut site-urile cu informații profesioniste despre producția de filme de animație, despre animatori talentați, studiouri de profil, lansări, propunînd interviuri care au adus în fața cititorilor omul din spatele peliculei, creatorul. În urmă cu trei ani, pe blogul personal am început să adun informații despre a șaptea artă bis – animația. Totul a pornit ca o pasiune pentru acest domeniu, ca mai tîrziu să-mi dau seama că este o profesie pentru mine.

Mai mult, această rubrică ne leagă de anii anteriori, ne readuce copilăria în prezent, ne invită să-i descoperim multiplele valențe, și aici mă gîndesc la animația educativă, publicitară, dar și la cea cu mesaj și simbolistică bogată, deschisă ochiului atent. Posibilitățile sînt infinite și producțiile bine realizate și premiate la festivaluri trebuie cunoscute. Veți citi despre starea animației contemporane românești, interviuri cu animatori și regizori români și străini, noutăți și cronici. Această rubrică va vorbi despre relația animator-producător, despre condiția animatorilor români, despre finanțare, despre animația contemporană din Republica Moldova, despre filmul de animație de autor și despre multe altele.

Voi încerca să trec în revistă puținele succese pe care România le are în acest domeniu, să scot în evidență punctele forte și pașii mărunți care s-au făcut în ultimii ani. Analizele și criticile le las pentru rubricile viitoare. Astăzi ne vom mîndri că sîntem români.

Conform informațiilor oferite de Asociația filmului de animație din cadrul UCIN-ului (Uniunea Cineaștilor din România), în România sînt 69 de animatori, dintre care doar 25 sînt activi. În industria jocurilor video din România sînt 1.500 de profesioniști în toată țara. Iar în domeniul publicității lucrează mulți oameni, posibil să fie vorba de cîteva sute de salariați și freelanceri.

Producția de film de animație din România se află în mîinile creatorilor independenți, în absența unor studiouri mari care să le coordoneze activitatea sau a unei școli care să îi pregătească pe cei din acest domeniu.

Majoritatea animatorilor din România își realizează scurtmetrajele de animație acasă, cu forțe proprii. Sînt foarte puțini animatori care creează în studiouri de profil.

În ultimii 21 de ani, zeci de tineri animatori români au fost nevoiți să plece din țară pentru a lucra în străinătate în diverse studiouri de animație. În prezent, ne mîndrim cu animația generației Gopo, cu animatorii români din străinătate și cu scurtmetrajele de animație realizate de tinerii animatori români.

20 de animatori români au lucrat în ultimii 21 de ani în studiouri de animație din Ungaria, la mai multe producții importante, precum Angelina ballerina și Mr. Bean. O serie de foarte buni animatori și regizori de animație români lucrează în Occident. Mihail Bădică, regizor danez de origine română, a fost primul animator de păpuși profesionist din Danemarca. În perioada 1969-1985 a realizat filme de animație la studioul cinematografic Animafilm România. Din păcate, românii știu foarte puțin despre filmele sale. Mihail Bădică este pionierul stop-motion-ului românesc. Scurtmetrajul Metafora, realizat de el în 1980, a fost prezentat la cel mai important festival al filmului de animație din lume, Annecy.

Ionel Luca este alt animator român care lucrează cu succes în străinătate. Și el a debutat ca animator la Animafilm, în 1975. Din 1979 a lucrat ca animator independent în Elveția, Italia, Luxemburg și Franța. În prezent, predă animația în cadrul unei școli de animație de la Lausanne, în Elveția.

În Spania îl găsim pe Bujor Ștefănescu, animator care a lucrat zece ani la studioul Animafilm. Din 1982 lucrează acolo pentru mai multe studiouri: Walt Disney, Hanna-Barbera, Cosgrove-Hall, M.S.Films, France Animation, Alfonso Production. De asemenea, Bujor Ștefănescu a participat la realizarea unui serial de animație pentru Cartoon Network.

În România, echipe formate din 5-10 oameni lucrează în studiouri mici, precum Golem, Framebreed, DSG etc. Mai sînt și studiouri medii, precum Abis și MediaPro Magic. Toate studiourile sînt private, excepție făcînd Animafilm, singurul studiou de animație de stat.

Majoritatea studiourilor de animație din România lucrează pentru agențiile de publicitate. Un spot animat produs în București poate costa peste 10.000 de euro. În preț este inclus modeling-ul (character + background), rigging, texturing, shading, color corection, animația și renderingul. Majoritatea proiectelor sînt animații 3D.

Cînd este vorba despre proiecte personale, animatorii romåni au la dispoziție cîteva surse de finanțare, precum Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, HBO (prin intermediul concursului de scenarii), autoritățile locale, ONG-urile și MEDIA Desk. Pentru un scurtmetraj, un tînăr animator a primit 1.000 de euro de la un consiliu județean.

Cu aproximativ 65.000 de lei poți realiza un episod de animație (de 6 minute) în maxim o lună. Din păcate, televiziunile românești nu au investit in producerea serialelor de animație pînă acum.

În acest an, studioul DSG a realizat filmul de animație Crulic – drumul spre dincolo, regizat de Anca Damian, iar MediaPro Magic a produs scurtmetrajul lui Sebastian Cosor, The Scream, 3D Stereoscopic, premiat anul acesta la Anim’est. În vară a fost lansată și animația lui Ștefan Buzea, 1st Romanian 3D Stereoscopic animation experience, realizată la MediaPro Pictures.



După o pauză de aproximativ 22 de ani, în care animația românească nu a produs lungmetraje 100% în țară, o regizoare de filme documentare sparge gheața cu un subiect de presă. Este vorba despre cazul românului Crulic, mort într-o închisoare din Polonia, după ce a fost în greva foamei 90 de zile, ca semn de protest, pentru a-și arăta nevinovăția.

Bugetul producției Crulic a fost de 292.000 de euro (75% finanțare din România, inclusiv CNC, și 25% din Polonia). Polish Film Institute a finanțat cu 50.000 de euro, iar Fondul Regional din Cracovia a oferit 10.000 de euro.

Animația lui Ștefan Buzea, 1st Romanian 3D Stereoscopic animation experience, este o animație modernă cu influențe ale stilului nord-american DreamWorks Animation.The Scream, realizat de Sebastian Cosor, este o reinterpretare a cunoscutei opere expresioniste semnate de Edvard Munch.

Urmatoarea rubrica despre animatie apare in numarul de joi, 15 decembrie a revisei Observator cultural.

John Carter - Trailer

disney.go.com/johncarter