Interviu cu Marian Munteanu

Daniel Todoran-Rareș: Ce părere aveți despre situația actuală din România?

Marian Munteanu: Ne strivesc consecințele unei succesiuni îndelungate de politici greșite.

Daniel Todoran-Rareș: Sunteți de acord cu măsurile guvernului Boc?

Marian Munteanu: Reducerea cheltuielilor bugetare este absolut necesară, dar nu procedându-se în acest mod. Ar fi trebuit restructurat cu severitate aparatul administrativ, căci avem instituții supradimensionate și ineficiente. În același timp, trebuiau demult și drastic reduse uriașele cheltuieli (zise "de achiziții") ce împovărează absolut inutil bugetul, pe spinarea contribuabilor. De asemenea, ar fi trebuit o altă concepție fiscală (impozit progresiv, TVA ridicat la produsele de lux etc.) și lista ar putea continua.

Daniel Todoran-Rareș: Ce ați face dacă ați fi în locul dlui Emil Boc?

Marian Munteanu: Nu aş fi făcut niciodată ceea ce a făcut dl. Emil Boc. Avem concepţii complet diferite privind guvernarea unei ţări... Totuși, pentru a vă răspunde într-un fel, pot să spun că, după parerea mea, dl. Boc ar fi trebuit să se retragă demult, măcar pentru o vreme, din prim-planul vieții politice.

Daniel Todoran-Rareș: Ce ați face dacă ați fi în locul președintelui României?

Marian Munteanu: Spre deosebire de dl. Boc, dl. Traian Băsescu are încă posibilitatea (cel puţin teoretică) să rămână în istorie ca un personaj pozitiv. Însă îi va fi foarte, foarte greu (dacă chiar are această intenţie). Sper să nu vă supăraţi, dar nu voi dezvolta mai mult această temă. Ar fi o discuţie complicată şi plictisitoare pentru cititorii blogului dvs. (Iar pentru decidenţii în cauză, viziunea mea cu privire la acest subiect nu prezintă nici un interes... - dânşii ştiu mult mai bine ce au de făcut, nu-i aşa?)

Daniel Todoran-Rareș: Cum vedeți relansarea țării?

Marian Munteanu: Pe termen scurt, nu pot apărea rezultate spectaculoase ci doar mici corecţii. Dacă, însă, printr-o minune, ne-am regăsi solidaritatea şi ne-am uni într-un efort de reconstrucţie naţională, am avea şanse, chiar foarte mari, să ne revenim cam în 10-15 ani de muncă asiduă - fireşte, cu condiţia unui management politic performant şi corect. Adică să reducem la minimum cheltuielile neproductive, să schimbăm radical politica educaţional-culturală (cea mai devastatoare plagă a ultimelor două decenii) şi să favorizăm printr-o politică fiscală si investitională inteligentă câteva segmente cheie ale economiei naţionale. Altfel, ne aşteaptă necazuri mari, pentru multă, multă vreme.

Daniel Todoran-Rareș: Vă gîndiți să vă întoarceți în viața politică?

Marian Munteanu: În primul rând, ca să mă reîntorc ar fi trebuit, mai întâi, să fiu acolo. Or, încă nu am fost. Apoi, este mai mult decât evident ca instituțiile statului numit România nu sunt interesate să colaboreze cu oameni ca mine.

Daniel Todoran-Rareș: Îmi aduc aminte de evenimentele politice din anii '90. Nu am fost în Piața Universității, precum tatăl meu, dar am urmărit cu atenție acel fenomen. Știu că au fost români care credeau că îi puteți salva de neocomunism.

Marian Munteanu: Nu era vorba să-i salvez eu, ci, eventual, să ajutăm împreună, societatea românească.

Daniel Todoran-Rareș: Îmi imaginez că a fost cumplit pentru dumneavoastră. Cred că toți românii își aduc aminte de acele imagini cu dumneavoastră bătut de mineri. Îmi pare rău pentru cele întâmplate. Eram în liceu și încercam să caut explicații pentru masacrul din centrul Capitalei. De asemenea, nu o să uit scenele cumplite din cartier. Polițiștii și minerii invadau locuințele presupușilor participanți la miting...

Nu am înțeles de ce ați renunțat. După ce s-au plantat panseluțele în Piața Universității, românii au crezut că Măgureanu (implicit tot sistemul politic al lui Iliescu) a cumpărat tăcerea dumneavoastră...

Marian Munteanu: "Românii" au, cu siguranță, alte treburi decât să se frământe dacă eu am fost "cumpărat" sau nu de cineva. Eventual, unii români s-au putut gândi la aşa ceva, influenţaţi desigur de tot soiul de lătrători asmuţiţi împotriva mea. Acum, să-mi fie cu iertare, nu sunt eu de vină dacă unii pot înghiti tot soiul de bazaconii... Nu există nimic dezonorant sau care m-ar putea incrimina, în nici unul din domeniile mele de activitate - profesional, civic sau cultural-politic.

Daniel Todoran-Rareș: În perioada respectivă erau diverse zvonuri despre dumneavoastră...

Marian Munteanu: Cine ascultă zvonuri şi lătrături, ar trebui să se gândească mai bine înainte de a trage concluzii...

Daniel Todoran-Rareș: Este adevărat că în ultimii ani, anumite ziare au încercat să compromită imaginea dumneavoastră, spunând că faceți afaceri cu arme.

Marian Munteanu: În mass-media s-a minţit enorm, desigur, dar asta nu e întotdeauna o scuză pentru naivitate sau credulitate. Cei care se iau după tot soiul de neisprăviţi, să fie sănătoşi. Sunt destul de mulţi cei care au avut încredere în diverşi sforari şi în slugile lor lătrătoare dar, în definitiv, e dreptul lor, nu-i aşa? Nimeni nu e obligat să aibă încredere în mine.

Daniel Todoran-Rareș: Și acum încerc să demontez obiecțile unor prieteni când este vorba despre dumneavoastră. Aceștia nu au înțeles de ce ați candidat la președinția României din partea PUNR-ului. Era un partid satelit al PDSR-ului. Știu că ați renunțat...

Marian Munteanu: Înţeleg că doriţi să vă ajutaţi prietenii - este o atitudine care vă face cinste. În ce mă priveşte, am explicat în mai multe rânduri toate aceste lucruri (care nici măcar nu sunt greu de înţeles, pentru cine chiar vrea să se informeze). Am făcut-o nu ca să mă apăr, căci nu mă preocupă asemenea chestiuni, ci din consideraţie pentru acei oameni de bună credinţă care au fost înşelaţi de haita lătrătorilor. Am pus toate datele pe Internet, am dat o serie de interviuri lămuritoare - mai mult nu am ce să fac.

Daniel Todoran-Rareș: Sincer, acum regretați decizia dumneavoastră în privința asocierii cu partidele lui V. Măgureanu și V. Tabără?

Marian Munteanu: Faptul că unele partide ar fi putut să mă susţină nu poate constitui un motiv de regret. Mai amuzant este, însă, faptul că aşa numita "candidatură" pur și simplu nu a existat. Au fost câteva discuții preliminare, dar nu am candidat, nu mi-am depus candidatura și nici măcar nu m-am înscris în PUNR! În plus, "analiştii" care mă tot înjură se fac că uită un "amănunt": cele două partide (PUNR - Tabără și PNR- Măgureanu) s-au unit cu PD-L și l-au susținut pe dl. Băsescu. Cum o tot repet de ani buni, "confuzia" - deşi pare onorantă, ramâne o confuzie. (Ca o mică paranteză, mai toţi cei ce m-au acuzat de "colaboraţionism" cu partidele amintite, sunt susţinători fervenţi ai... actualului preşedinte. Interesant, nu ?)

Daniel Todoran-Rareș: În concluzie: Marian Munteanu a făcut politică sau nu?

Marian Munteanu: Nu am apucat să fac efectiv politică. Am avut de două ori această intenţie, cum v-am mai spus, în 1991 si în 2000, dar am renunţat din motive pe care nu are rost să le tot repet. Activitatea mea, câtă a fost, se înscrie mai degrabă în zona civică, eventual cultural-politică.

Daniel Todoran-Rareș: De ce nu reveniți în viața politică?

Marian Munteanu: Oamenii aşteaptă, desigur, soluţii politico-administrative, dar cei care ar putea să le construiască (mă refer la grupurile care deţin pârghii economice, culturale, militare etc.) nu dau semne că ar dori să treacă la o reconstrucţie instituţională propriu-zisă. Or, după părerea mea, ansamblul instituţional românesc a acţionat intr-un mod sinucigaş, blocându-şi sistematic şansele unei reveniri la normalitate şi eficienţă. Aproape am dispărut ca stat. Aşadar, în care viaţă politică să revin?

Daniel Todoran-Rareș: De asemenea, de ce nu relansați Mișcarea pentru România?

Marian Munteanu: O asemenea mișcare de tineret ar fi avut, poate, dacă s-ar fi putut dezvolta, unele contribuții pozitive pentru mediul cultural-politic al anilor '90. Tineretul de azi, însă, se află într-un alt context decât cel de atunci, situația social-economică și culturală este radical schimbată (și nu în bine) ș.a.m.d. Generația tânără de azi trebuie să-și formuleze propriile sale direcții și opțiuni, desigur, dacă are asemenea preocupări. Deci, daca va apărea vreo mișcare de tineret, ea va fi iniţiată de tineri, și în nici un caz de mine.

Marian Munteanu: "republica" actuala pare demna de Slobozan, personajul republican al Tiganiadei lui Budai-Deleanu