Romania a pierdut "trenul" numit ANIMATIE

In timp ce toti oamenii discuta despre politica si criza economica, eu ii sicii pe seniorii animatiei romanesti cu intrebari mai putin interesante pentru omul de rand. Ii sun, le trimit emailuri, ma intalnesc cu ei... in speranta ca o sa aflu cat mai multe din "tainele" breslei de animatori. Stati linistiti, nu o sa dezvalui secretele lor :) Glumesc.

Acum este timpul dialogului. Trebuie sa aflam unde gresim si care sunt solutile. Cred cu tarie ca se poate face ceva in privinta animatiei din Romania.

Dialogand cu animatorul Valentin Eliseu, mi-am dat seama ca Romania a pierdut "trenul" numit ANIMATIE. Mai jos este dialogul meu cu domnia sa. Va reamintesc ca in luna martie, seniorul animatiei romanesti a acordat primul interviu in exclusivitate pentru animationmagazine.eu.

Valentin Eliseu are o cariera de peste 30 de ani in cinematografie. A participat la realizarea filmelor de animatie clasica (2D) de scurtmetraj si lungmetraj.

In ultimii ani a colaborat exclusiv cu case de productie de film din Franta, Spania, Anglia, Danemarca si Germania. A organizat un master-class de desen animat traditional in cadrul Festivalului International de Animatie Anim'est.

In perioada 2000-2005, Valentin Eliseu a lucrat ca animator la urmatoarele filme de animatie: Gisaku (2005), Dragon Hill. La colina del dragón (2002), The Princess and the Pea (2002), 10 + 2: El gran secreto (2001) si Hjælp, jeg er en fisk (2000).



In 1988 a lucrat pentru serialul de animatie 10 + 2 (1994).





In prezent, Valentin Eliseu locuieste langa Krakovia. Este director de animatie si reprezentant al casei de productie germane Papa-Lowe Filmproduktion GmbH din Munchen.

Daniel Todoran-Rares: Credeti ca exista posibilitatea unei colaborari cu studioul german? Ma gindesc ca germanii ar putea sa externalizeze anumite etape de lucru pentru serialul de animatie.

Valentin Eliseu: Pai de fapt cauta si alte variante pentru studioul din Polonia. In momentul actual pentru fazele de keys clean-up si intermediare. Deci nu de elaborarea concreta a miscarii. Doar ca si la nivel de desen "hand-made" dar cu Toon-Boom exigenta este extrem de ridicata.

Asa ca personalul ar trebui sa fie extrem de calificat... si cum stiti cam care e situatia pe plaiul dambovitean...

Deci ar fi nevoie... Problema e... ca eu sunt extrem de exigent si studiez probele de miscare ale fiecarei scene, fotograma cu fotograma pe un ecran maret... in care apare orice eroare.

Iar cealalta problema ar fi daca aveti suficient personal calificat si mai ales eficient si infrastuctura necesara ca sa produceti de la 10000 de fotograme (aprobate) in sus, pe luna. Daca puteti face si culoare in digital, cu atat mai bine. Doar ca in cazul asta ar trebui sa faceti si dovada ca dispuneti de licenta legala pentru utilizarea Toon-Boom. Este una din cerintele producatorului german.

Daniel Todoran-Rares: Imi puteti trimite un exemplu de calitate - 1 secunda de animatie? Poate sa fie un exemplu din productii din afara studioului german.

Valentin Eliseu: Nu e vorba de calitatea miscarii, animatia este deja contractata 100%. Este vorba de acuratetea desenului si de lucru dupa niste modele nu foarte complicate dar extrem de stricte.

Daniel Todoran-Rares: De asemenea, se poate lucra pentru studioul din Germania cu un volum de lucru... care sa realizeze mai putin de 10.000 de fotograme/ luna?

Valentin Eliseu: Pai... asta ar fi cantitatea minima.

Daniel Todoran-Rares: Vreau sa ii cooptez pe toti profesionistii (in mod special pe cei care ii cunoasteti dumneavoastra).

Valentin Eliseu: Sincer?... Mai bine nu... Cei care-s mai "batrani" nu ar face fata. Iar tineretul... imi cunoasteti opiniile asa ca nu mai insist.

Daniel Todoran-Rares: Ma gandesc ca in Romania sunt "o mina" de oameni buni care merita aceasta oportunitate profesionala.

Valentin Eliseu: E posibil... doar ca ce mai stiu si eu este ca foarte putini (iar astia sunt deja "prinsi") au lucrat animatie la nivel "industrial". Din nefericire, fiind vorba de business si de un proiect destul de intarziat, producatorul nu e foarte dispus sa mai experimeteze si sa testeze oameni. Are nevoie de certitudini.

Daca va aduceti aminte convorbirea noastra, e de lucrat extrem de mult la mentalitate...

Daniel Todoran-Rares: Aveti dreptate. Am observat ca in Romania nu exista infrastructura necesara si un colectiv profesionist cu experienta. Exista doar "insule" si cazuri izolate :)

In prezent, toti fac 3D... cand aud de 2D si multa munca, fug.

Valentin Eliseu: Normal... asta face parte dintr-un fel de... hai sa-i zic pe nume, impostura profesionala in lipsa unor repere reale. Sa te pretinzi ceva ce nu esti de fapt. Si sa mai ai pretentia sa fii si crezut. Vedeti si reactiile viscerale la micutul meu interviu.

Daniel Todoran-Rares: Am senzatia ca se pot face multe, dar nu avem oameni. Se vorbeste mult si se face foarte putin.

Valentin Eliseu: Pina nu se dobandeste constiinta reala ca trebuie sa existe legatura intre creier si mana care foloseste "terminalul" fie ca e doar un creion sau un computer ultra-sofisticat, adica stiinta de a FACE animatie... mare perspectiva nu prea exista.

Daniel Todoran-Rares: Cred ca aparitia unei scoli oficiale de animatie ar fi primul pas. Dupa care urmeaza managamentul "de fier", altfel romanii vor fi intotdeauna mediocrii...

Valentin Eliseu: Chestia asta cu scoala... poate sa fie o solutie, dar in primul rand este o mare fantasmagorie. Pentru ca prima si cea mai simpla intrebare ar fi: avem cadre didactice pregatite pentru predarea animatiei? Intrebarea pur retorica, raspunsul fiind evident. Sa "importam" cadre intr-adevar specializate?... Mai intai ar trebui sa invete limba romana... Si apoi astia sunt foarte scumpi... Ca daca se vor folosi tot cei care exista... rezultatele vor fi identice.

Intre altele, mentalitatea actuala a junimii din "animatie" li se datoreaza cu varf si indesat si domnilor actuali "profesori" de animatie de pe la UNATC si Grigorescu... ii stiti dumneavoastra... Mari maestri in "teorii" si "analize plastice" vorbite, dar cu filmografii si experienta practica microscopice.

Eu am incercat ceva dupa cum stiti... si evident o sa mai incerc. Povestea a fost si o sa fie in continuare, ca la inceput "entuziasmul" amatorilor este mare... pana la pret. Dupa care raman cativa... daca raman.

Daniel Todoran-Rares: Dar pentru asa ceva cineva trebuie sa investeasca multi bani pentru scoala... iar acum nu este momentul potrivit pentru asa ceva :) Acum, oamenii de afaceri isi retrag afacerile, sau le diminueaza. De asemenea, nu suntem nici in situatia Canadei :)

Valentin Eliseu: Tara imensa cu resurse uriase si populatie infima, in care ar fi posibil ca nimeni sa nu munceasca nimic si sa traiasca foarte bine din export de materii prime, sute de ani de acum incolo...Canada nu poate fi un termen de comparatie.

Daniel Todoran-Rares: In concluzie: cred ca Romania a pierdut "trenul" numit ANIMATIE

Valentin Eliseu: Din nefericire, intuitia dumneavoastra functioneaza perfect... Asta e, vorbind in termenii fatalismului mioritico-levantin.

Daniel Todoran-Rares: Cand stau de vorba cu tinerii animatori din Bucuresti si provincie, imi spun ca nu stapanesc foarte bine anumite tehnici de animatie. Unul dintre ei mi-a marturisit ca a realizat ca nu este bun, citind interviurile cu seniorii animatiei romanesti. Sper ca tinara generatie de animatori sa se perfectioneze. Foarte multi animatori imi spun ca vor o asociatie sau sindicat pentru ei.

Valentin Eliseu: Pai cred ca am discutat si ceva despre asta cand ne-am intalnit. Ce-i opreste oare sa se asocieze? Sau trebuie sa vina cineva din afara sa-i ia de manuta, sa-i asocieze, sa le dea comenzi si clienti, si daca se poate si niste venituri garantate si consistente... indiferent de competenta profesionala? Dupa care sa-i si mangaie pe capsor si sa le spuna "vaaaai...cat de talentati" sunteti!!!... meritati mult mai mult". Asta suna.. nu! ESTE genul de scuza pentru incompetenta si lipsa de dorinta individuala in perfectionare. Adica mai pe sleau spus... scuza pentru impostura.

Daniel Todoran-Rares: Pentru viitor ar fi ideal ca toti tinerii animatori romani sa fie "obligati" sa urmeze o scoala de animatie sau curs de animatie.

Valentin Eliseu: OBLIGATI??? In primul rand trebuie sa inveti si abia dupa aia te poti numi "animator". Asa ca daca deja consideri ca "esti" ce-ti mai trebuie o scoala care sa te invete sa fii ceva ceea ce te pretinzi a fi?... Glumesc, evident. Pe noi astia cativa ogari batrani NU NE-A OBLIGAT NIMENI! Am invatat profesia asta din placere, ambitie, orgoliul lucrului bine facut, pasiune si mai ales din vocatie, renuntand la foarte multe lucruri. Astea sunt chestii pe care le ai sau nu le ai.

Imi aduc aminte de Virgil Toader si de Adi Hoble... Erau angajati cu norma intreaga la Animafilm si serile mergeau la facultate, la cursurile serale de la arhitectura... 7 ani la rand!!!... Anca Dumitru a facut scenografia tot la seral... si tot dupa 8 ore de facut animatie in fiecare zi. Pe EI nu-i obliga nimeni la nimic! Cu timpul, daca te mentii si te perfectionezi continuu (ca in orice profesie) vine si recompensa materiala, insa fara sa te gandesti prea mult la chestia asta.

Daca cineva "isi alege" profesia asta doar cu gandul la ceva parale castigate usor, si la ceva "imagine publica" pe care s-o vanture de colo-colo si care sa mai aduca ceva banuti in cont... mai bine se face manelist, sau "baiatu' lu' Prigoana"...

N-ar trebui sa spun chestia urmatoare daca vreau (asa cum intentionez la intoarcere) sa mai initiez si alte cursuri de animatie... Dar domnu' Dan... Cand Internetul este PLIN de tot felul de informatii despre cum se face animatia clasica... Iarasi ma intreb, evident tot retoric, ce impiedica oare tinerimea mioritica sa se informeze, sa invete si sa experimenteze individual "cum mama lu' Stefan cel Mare se face animatia asta?" Pentru mine raspunsul este de domeniul evidentei: aceiasi ipocrizie, impostura si joc al aparentelor.

Cum spunea un mare grafician roman, care cu zeci de ani in urma isi mai arunca ochii pe desenele mele..."bai... daca vrei sa desenezi ceva nu-mi spune tu mie ca nu "ti-a iesit" ca tusul nu e bun sau creionul e neascutit! Daca ai ceva de spus, poti sa desenezi pe genunchi si pe hartie de sters la cur, cu un bat de chibrit ars inmuiat in zat de cafea".

Cam asta se intampla si cu vajnica tinerime animata romaneasca... Scuze peste scuze... care nu scuza si nu duc la nimic. Poate la o plimbarica - doua, pe la te miri ce festivaluri de mana a "enspea", numarandu-si cu grija cele cateva centime din buzunar. Si odata intorsi... (de ce oare nu "raman" daca-s atat de competenti?) sa se umfle in pene cum ca pe la ce case mari au umblat. Din nefericire ASTA se vede foarte usor de catre orice ochi avizat... Nu vorbesc de mine care oricum sunt "pornit", vorbesc de oricare profesionist din cei din "afara"... Gata. M-am des-veninat... Imi pare rau pentru tonul cinic-didacticist-acru, dar asa cum am zis am un pic de timp, m-ati provocat si... cu un Pandele nu se face primavara.

Daniel Todoran-Rares: Care este solutia pentru Romania pentru a putea "calatori cu urmatorul tren" numit ANIMATIE?

Valentin Eliseu: Solutia este extrem de simpla si dureroasa. Un examen de constiinta in fata oglinzii a toturor celor ce se pretind a fi ceea ce ei insisi stiu de fapt ca nu sunt. Bineinteles ca asa ceva e imposibil mai ales ca nimeni nu poate fi obligat la asta... Imi pare rau ca nu las nicio "portita"... Dar pana nu se dau nume lucrurilor nu se poate sti cu adevarat unde se afla solutia. Abia dupa ce fiecare va fi onest in primul rand cu sine insusi, se pot astepta ceva rezultate. Nu mai devreme de 5 ani (nu mi-a placut nicidata Brucan!) din momentul asta. Iar termenul este destul de optimist si se refera strict la produsele "de autor"...