luni, 29 martie 2010

DANA DAWSON - Romantic World (video)

miercuri, 24 martie 2010

Camil Roguski: Basescu e un dictator

Arhitectul fostului dictator Nicolae Ceausescu, Camil Roguski, in varsta acum de 85 de ani, spune ca actualul sef al statului Traian Basescu este si el "un dictator, dar unul onest". Citeste articolul integral aici

luni, 22 martie 2010

VIDEO: Camasa in carouri si alte 10 intamplari din Bucuresti



Lansarea de carte va avea loc la Libraria Diverta (din Magheru), vizavi de Teatrul Nottara, joi, 25 martie 2010, ora 18.00.
Vara bucuresteana apasatoare ca un oftat, masini grabite, camasi cadrilate si elevi care isi pregatesc examenele de la sfarsitul liceului. Pe acest fond, o fata, care nu avea niciun chef de-nvatat, ajunge in secolul al XVIII-lea, pe vremea in care un farmacist cochet si occidentalizat cauta elixirul fericirii.

Ieri si azi, pe strazile prafoase si-n pravaliile cu matasuri si margele se rasuceste cu aceeasi lene firul subtire al unei povesti fara sfarsit.

Intelectuali indragostiti de Bucuresti vin la Diverta sa vorbeasca despre imaginarul bucurestean si despre volumul de povestiri Camasa in carouri si alte 10 intamplari din Bucuresti, proaspat aparut la Polirom.

Alaturi de Doina Rusti participa Bianca Burta Cernat, Paul Cernat, Constanta Vintila Ghitulescu, Daniela Zeca.
Moderator: Daniel Cristea Enache

VIDEO: Nuditatea in arta



Joseph Pelling - www.josephpelling.co.uk

marți, 16 martie 2010

Neagu Djuvara: Basescu vrea sa faca dictatura in Romania

Istoricul Neagu Djuvara apreciaza ca, prin sustinerea aratata anumitor propuneri de modificare a Constitutiei, Traian Basescu "vrea sa fie dictator", la fel si intr-un eventual partid unic de dreapta care ar rezulta din unificarea PNL cu PD-L.

In opinia sa, Romania are nevoie de o Constitutie "cat mai apropiata de Constitutia regala de la 1923", care a asigurat o dezvoltare fara precedent tarii noastre.

Citeste aticolul integral aici

joi, 11 martie 2010

Republica PD-L

Cristian Sutu are dreptate. A inceput dictatura: Basescu a devenit academician... Mai multe detalii aici

Alina Cojocaru la American Ballet Theatre

Balerina Alina Cojocaru va fi invitatul special, alături de Natalia Osipova, în sezonul de primăvară al American Ballet Theatre de la Metropolitan Opera House (New York), care se desfăşoară între 17 mai şi 10 iulie, sezon care celebrează 70 de ani de la înfiinţarea companiei de balet.

Balerina Alina Cojocaru s-a născut pe 27 mai 1981, în Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării bursei Premiului Lausanne. După anul în care a dansat în cadrul Companiei de Balet din Kiev, ea a revenit la Londra, fiind promovată ca prim-balerină.

În 2002, Alina Cojocaru a apărut pentru prima dată pe o scenă românească, interpretând rolul titular din "Giselle". Ea a fost distinsă atunci cu Ordinul Naţional de Merit în grad de Cavaler, pentru performanţele prin care reprezintă şi impune talentul românesc pe marile scene ale lumii. Alina Cojocaru a revenit în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, la Gala de balet a Festivalului Internaţional "George Enescu". În 2004, ea a fost desemnată cea mai bună balerină în cadrul Festivalului "Monaco Dance Forum", la Gala Premiilor Nijinsky, premiu acordat o dată la doi ani. Repertoriul său include roluri principale în spectacole de balet clasice, precum "Giselle", "Lacul lebedelor", "Frumoasa din pădurea adormită", "Spărgătorul de nuci", "Coppelia", în versiunile consacrate sau semnate de Rudolf Nureev ori Natalia Makarova, dar şi în creaţii ale coregrafilor Frederic Ashton şi Ashley Page.

În 2005, ea a prezentat, la Sala Palatului din Capitală, spectacolul de balet "Don Quijote", iar la începutul anului 2007, ea a susţinut, la Teatrul Naţional Bucureşti, alte două spectacole.

În ianuarie 2008, Alina Cojocaru a revenit pe scena românească, la Opera Naţională Bucureşti, în spectacolul de balet "Baiadera".

Alina Cojocaru revine pe scena Operei Naţionale Bucureşti, pe 29 aprilie 2010, unde va dansa alături de partenerul său, Johan Kobborg, într-o gală de balet în încheierea stagiunii.

www.alinacojocaru.com

Se implinesc 20 de ani de la proclamatia de la Timisoara

Azi, proclamatia de la Timisoara implineste 20 de ani...

Proclamatia de la Timişoara este un document programator adoptat la Timisoara in data de 12 martie 1990. A fost redactat in urma manifestatiei populare din Piata Operei inceputa cu o zi inainte. George Serban, mai tarziu deputat PNTCD de Timis, initiatorul Proclamatiei de la Timisoara si al declararii zilei de 16 decembrie ca zi nationala de lupta impotriva totalitarismului, a fost inspirat in demersuul sau de colaboratoarea sa, Alexandra Indries. Cea mai bine cunoscuta cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Roman sau al Securitatii sa nu aiba dreptul de a lucra in functii publice pe o perioada de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punand accent mai ales pe functia de presedinte. Aceasta interdictie se numeste lustratie.

In perioada urmatoare, documentul a fost recunoscut si sprijinit de sute de asociatii civice, iar aproape 4 milioane de cetateni au semnat apeluri in favoarea introducerii punctului 8 in legea electorala. Aplicarea punctului 8 a fost si una dintre principalele cereri ale "Golaniadelor".

Unul dintre scopurile documentului a fost condamnarea explicita a comunismului si a luptei de clasa promovata de comunism.


Punctul 8

8. Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte (...)".

Proclamatia a esuat in a stabili procedurile electorale in Romania: alegerile prezidentiale din 1990 si alegerile legislative din 1990 s-au desfasurat fara aplicarea regulilor lustratiei.

"Acum avem impresia ca ne-am intors la primii ani dupa revolutie, confruntati cu o putere politica parca mai aroganta si mai lipsita de orice pudoare (dar si infinit mai lipsita de orice umbra de competenta) decat FSN-ul zdrobitor de atunci: ne simtim indemnati sa scandam desteapta-te, natie/ mai da o Proclamatie!", precizeaza Zoe Petre pe blogul ei.

Asculta aici un reportaj radiofonic realizat de Felicia Secosan