"Proiectul fara nume" este "o actiune-drama, cu usoare influente din curentul suprarealist", cu efecte special digitale si animatie 3D integrata in filmare reala. Robert Wegemann si Velika Stoica au realizat consultanta in coordonarea filmarii, conceptul animatiei si efectelor, modelarea, rigingul, trackingul, textura, luminile, animatia, fectele speciale, renderul, compositingul si draftul de montaj.
Vb despre tine. Ce experienta profesionala ai? Am inteles ca esti studenta in anul doi la regie film la Hyperion. De ce regie?
Stavarache Olimpia: Sunt licentiata a 'Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA, Bucuresti, iar acum sunt studenta in anul II la Facultatea de Arte, sectia Regie de film si TV, in cadrul Universitatii Hyperion, la clasa profesorului Ioan Carmazan. Am avut un moment de cumpana atunci cand l-am pierdut pe tatal meu si am realizat ca viata nu merita sa fie traita decat daca faci ceea ce iti doresti. In jurul varstei de 5 ani, am intrebat-o pe mama cine este barbatul frumos dintr-o fotografie si ea mi-a spus: "Este regizorul Sergiu Nicolaescu". Cu almanahul in mana, uitandu-ma un continuare la domnul Nicolaescu, mi-am zis: ''Cand o sa fiu mare, voi fi ceea ce este el''. Mi-am adus aminte de acele clipe atunci cand imi vedeam pentru prima oara, proiectat intr-o sala de cinema, un scurtmetraj. Se intampla la cinema Union, in anul 2009. Totusi mi-a luat ceva timp ca sa indraznesc.
Ce filme ai realizat?
Stavarache Olimpia: Am realizat doua scurtmetraje si un lungmetraj. "Rahela" este scurtmetraj de fictiune, selectionat in toate festivalurile studentesti la care a fost inscris, "Un campion de legenda, Marin Mustata'' este un documentar cu care am castigat locul I la festivalul Future Movie organizat de C.N.C. Tocmai am terminat lungmetrajul ''Proiectul fara nume'', film la care lucrez de pe 15 noiembrie 2010 si la care mai am de finalizat ultimele retusuri. Urmeaza sa fie scos pe piata in aceasta toamna.
De ce se numeste "Proiectul fara nume"?
Stavarache Olimpia: Se numeste ''Proiectul fara nume'' pentru ca personajul din rolul principal, Dragos Voicu nu reuseste sa finalizeze proiectul pe care il initiaza.
Este SF?
Stavarache Olimpia: Filmul este o actiune-drama, cu usoare influente din curentul suprarealist.
Povesteste-mi despre culisele realizarii acestui film.
Stavarache Olimpia: A fost un film realizat cu eforturi deosebite din partea echipei de productie si a tinerilor actori care au participat la filmari. Am avut 26 de zile de filmare, majoritatea in conditii meteo grele. Pot sa spun ca am avut parte de o echipa entuziasta, care m-a sustinut din toate punctele de vedere. Imi place sa cred ca s-au simtit minunat la filmari, si toti asteapta urmatoarea productie.
Cine joaca in acest film?
Stavarache Olimpia: Am realizat acest film cu participarea extraordinara a domnului decan al Facultatii de Arte a Universitatii Hyperion, Eusebiu Stefanescu, actor la Teatrul National, a profesorului si regizorului Ioan Carmazan, a Verei Linguraru, actrita la Teatrul Ion Creanga, a Ilincai Vandici, vedeta de televiziune.
Rolul principal este interpretat de Dragos Onisei, student in anul III la clasa de actorie in cadrul Universitatii Hyperion, iar rolul principal feminin este interpretat de Ana Cristina Iacob, studenta la regie in cadrul aceleasi Universitati. Pe langa aceste nume sonore am indraznit sa adun o sumedenie de tineri si mai putini tineri talentati, care se afla la prima incercare de acest gen, descoperind alaturi de mine tainele cinematografiei.
Ce proiecte de viitor ai?
Stavarache Olimpia: In prezent il asist pe profesorul Ioan Carmazan la proiectele aflate in lucru, iar in ceea ce ma priveste am de gand sa fac o ecranizare despre care deocamdata nu as dori sa dezvalui foarte multe lucruri.
Ce parere ai despre cinematografia romaneasca?
Stavarache Olimpia: Am crescut cu filmele marilor regizori romani. In sufletul meu nu exista nicio diferenta intre cinematografia romaneasca si cea mondiala. Dar recunosc ca de ani buni nu mai regasesc nimic din grandoarea de alta data, motiv pentru care nu ma pot considera un fan al cinematografiei romanesti de astazi. As dori sa se exprime mai mult regizori precum Horatiu Malaele, Dan Chisu, Radu Mihaileanu si as dori sa nu par subiectiva, dar totusi voi risca spunand ca oameni cu o adevarata valoare culturala si simt estetic precum Ioan Carmazan ar trebui sa isi permita luxul de a creea. Din pacate oamenii de creatie din tara noastra se zbat sa supravietuiasca epuizandu-si energia, irosindu-si talentul. Imi pare rau.
Robert Wegemann a avut ocazia sa vb despre efectele speciale din filmul Olimpiei Stavarache.
Vb despre animatiile si efectele speciale din "Proiectul fara nume". O sa vedem animatii 3D? Ce tehnici ai folosit?
Robert Wegemann: Bun, totul a inceput in vara anului 2010 , cand am avut onoarea de a tine o serie de workshopuri la festivalul Future Film de la Galati. Aici am vorbit timp de cateva zile studentilor de la regie de la cele mai importante facultati de profil din tara, despre animatie de la inceputuri pana in prezent si aplicatiile efectelor digitale animate in filmul real. Prelegerile au fost destul de condensate datorita timpului acordat, dar se pare ca unii dintre studenti au fost foarte atenti si receptivi. Este cazul si regizoarei Olimpia Stavarache care ne-a contactactat pe mine si Velika. A venit cu un film interesant si provocator pentru noi deoarece avea sa fie inceputul unei colaborari benefice atat pentru Olimpia ca studenta cat si pentru noi care facusem cateva experimente cu tehnica ce urma sa o folosim dar nu o aplicasem niciodata intr-un film de lungmetraj. Mai mult, eu imi doream sa lucrez la un film in care sa am urmari de masini si sa distrug cateva modele din cele mai scumpe.
Pentru inceput ne-am intalnit sa discutam si sa vadem cum putem realiza ce dorea regizorul si usor usor incepe sa prinda contur un proiect amplu ce cuprinde efecte special digitale si animatie 3D integrata in filmare reala. Proiectul a pornit in faza de animatie undeva in decembrie 2010 iar termenele erau foarte scurte. Nu aveam posibilitatea de a introduce in proiect mai multe persoane asa ca a trebuit sa gandim eficient cum putem rezolva totul doar eu si Velika. Am realizat ca nu avem timpul necesar sa modelam un bulevard intreg din Bucuresti, cu tot ce implica acest proces ( textura, lumini, etc.) si atunci i-am propus Olimpiei sa filmam real in oras si apoi noi sa adaugam masinile si efectele. Ideea de alerga cu un Ferrari, un Fiat Coupe si un Opel Zafira in mijlocul Bucurestilor, iar in final sa arunci in aer Ferrariul era mult mult peste bugetele multor filme autohtone, dar regizorul nu face rabat si trebuie sa se poata realiza ce si-a propus. Asa sa ajuns sa filmam scenele pe strazile Bucurestiului. Un lucru de care am fost incantat a fost colaborarea cu operatorul... care a inteles exact ce doream, nu este usor sa filmezi imaginar, sa urmaresti mai multe masini in mare viteza fara ca masinile sa existe. Toate scenele au fost filmate in principiu din prima, rar tragandu-se o dubla si aceea mai mult de siguranta. Am fost incantat sa ma inteleg perfect cu echipa care a lucrat la acest film si sa constat ca notiunile tehnice din animatie erau intelese aproape in totalitate. De ce spun asta, deoarece am avut ocazia sa mai lucrez si cu alte echipe autohtone care au inteles mai greu principiile animatiei si vocabularul tehnic.
Deci am filmat scenele pe neve ca sa ma exprim mai neortodox, apoi le-am preluat in softuri specializate ce realizeza tracking (tehnica prin care miscarile de camera sunt transpuse intr-un mediu digital 3D). Acum aveam scenele transpunse in softul 3D, dupa ce am realizat masinile care sunt identice cu cele reale din film, le-am introdus in scenele respective unde a fost o "munca de chinez" sa realizam animatii care sa para reale, sa se deruleze in perspectiva decorului, sa interactioneze, sa fie luminate de luminile prezente in filmare, etc. Ca si efect in film regizorul a dorit sa aiba un look de joc video si atunci am propus ca inainte de montaj sa aplic o filtrare care sa creeze acest sentiment. Practic eu si Velika lucram animatia ziua si peste noapte intra "ferma" de render in lucru apoi urma preluarea in softuri de compositing unde faceam compozitia final si filtrarea. In final avem o scena care mie mi-a placut mult si care se deruleaza cam asa: doua masini (un Fiat si un Ferrari) ies in tromba din pasajul Unirii catre Universitate, in piata Fiatul degajeaza printr-un drift lung printre masinile prezente in trafic (filmarea reala) dar Ferrariul rateaza si loveste rondul central si explodeaza. Efectele si detaliile de aici nu vi le pot povesti dar le veti vedea in film dupa ce acesta va fi lansat.
Eu si Velika Stoica am realizat consultanta in coordonarea filmarii, conceptul animatiei si efectelor, modelarea, rigingul, trackingul, textura, luminile, animatia, efectele speciale, renderul, compositingul si draftul de montaj.
Speram ca acest poriect sa fie inceputul unei colaborari din ce in ce mai ample care sa ridice cinematografia autohtona la nivelul productiilor internationale si nu este doar o vorba este un fapt pentru ca se pare ca vor mai fi cateva proiecte in viitorul apropiat si am fost deja contactactati in acest sens. Cred ca este doar o problema de timp si bugete pana sa apara un film romanesc cu efecte digitale in procentaje generoase precum productiile internationale. Am incredere in regizorii nostrii si in scoala de cinematografie si cred ca pot sa realizeze filme la un anumit standard calitativ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu